Se știe că omul este singura ființă rațional sensibilă din Univers. Dintre toate viețuitoarele, ființele umane formează o minoritate marginalizată care nu se bucură deloc de simpatia majorității. Kosmosul este ostil, rece, simetric, lipsit de sentimente.Omul este condamnat definitiv la singurătate, exilat într-o lume indiferentă deci nu poate plânge pe umărul Universului. Cam asta susțin filosofii care suspină pe marginea condiției umane. Ei bine nu cred că astfel de opinii au pornit de la neîntelegerea emitentului cu un copac sau cu o piatră. Nu cred că cineva a încercat să se confeseze planetelor sau cu galaxiilor și a observat, în timp lipsa de reciprocitate. Cred că la baza acestui sirop filosofic stau de fapt neînțelegerile cu celelalte ființe umane. Resentimentali și egocentrici, filosofii în cauză le-au ridicat la dimensiunile unei gâlceve cosmice.